[:ro]Descarcă PDF: INSCOP 05.2015 Reducerea TVA si comportament fiscal

REDUCEREA TVA

  • 83,8% dintre români sunt de acord cu afirmația ”reducerea TVA la alimente și băuturi nealcoolice este o măsură bună pentru mine personal”. Doar  5,4% au o părere contrară, non-răspunsurile la această întrebare fiind de 10,8%.
  • Chiar dacă procentul este ceva mai redus, 78,2% dintre respondenți sunt de acord cu afirmația că ”micșorarea TVA la alimente și băuturi nealcoolice este o măsură bună pentru economie în general”. 5,9% își exprimă dezacordul față de această afirmație, în timp ce 15,9% nu știu sau nu răspund.
  • 34,5% dintre respondenți consideră însă că ”taxele și impozitele mai mici înseamnă mai puțin bani pentru sănătate, educație și infrastructură”, în timp ce 38,8% nu sunt de acord cu această afirmație, apreciind probabil că reducerea fiscalității poate aduce mai mulți bani la buget. Semnificativ este și că 26,7% nu și-au format o opinie pe marginea acestui subiect sau refuză să răspundă, ceea ce reprezintă un indicator al lipsei de informare sau înțelegere a mecanismelor economico-bugetare.
  • Întrebați ce cred că se va întâmpla cu prețurile la alimente de la 1 iunie 2015, în condițiile în care, începând cu această dată, Guvernul a decis scăderea TVA la alimente și băuturi nealcolice, 37,7% dintre respondenți sunt de părere că prețurile vor fi mai mici, dar nu se va respecta integral scăderea TVA. 32,8% consideră că prețurile la alimente și băuturi nealcoolice nu se vor micșora de loc, iar 19,3% apreciază că prețurile se vor reduce, respectându-se integral scăderea TVA. Practic, un total de 57% dintre români consideră că scăderea TVA la alimente și băuturi nealcoolice se va resimți în reducerea prețurilor la raft. Este important de precizat faptul că etapa de culegere a datelor pentru acest sondaj s-a încheiat pe 30 aprilie și nu a acoperit ultimele evoluții care par a indica o temperare a suspiciunilor potrivit cărora marile lanțuri de magazine ar crește artificial prețurile înainte de reducerea TVA (în ultimele zile, unele lanțuri au anunțat chiar o înghețare a prețurilor).
  • Decizia cabinetului de a opta pentru reducerea TVA la alimente și băuturi nealcoolice de la 24% la 9% este preferată de 62% din populație, comparativ cu ideea reducerii generale a TVA de la 24% la 20% care ar fi preferată de 28,9% din cei chestionați. Rezultatul nu este surprinzător, având în vedere ponderea mare pe care o au cheltuielile cu achiziționarea produselor alimentare în bugetul românilor.

 

COMPORTAMENT FISCAL

  • Majoritatea covârșitoare (91,3%) declară că și-a plătit taxele și impozitele. Acest procent se explică și prin prisma unui ridicat conformism social, doar 6,2% mărturisind deschis că nu au fost întotdeauna buni contribuabili, aceasta într-o perioadă tensionată din punctul de vedere al știrilor legate controalele fiscale.
  • În schimb, atunci când vine vorba despre a aprecia comportamentul fiscal al celor din jur, situația se inversează radical, numai 16,4% din cei chestionați considerând că în România toată lumea își plătește taxele și impozitele. 72,6% dintre români nu sunt de acord cu această afirmație, iar 11% nu știu sau nu răspund. Evaluarea comportamentului fiscal propriu, respectiv a comporamentului fiscal al celorlalți surprinde prin proporția diferențelor de apreciere.
  • 61,8% dintre români sunt de părere că statul ar trebui să îi sancționeze la fel pe cetățenii care nu își plătesc taxele și impozitele, indiferent dacă aceștia au venituri mai mari sau mai mici. 32,6% consideră că autoritățile ar trebui să fie mai blânde din punct de vedere fiscal cu cei care au venituri mai reduse. 5,6% nu știu sau nu răspund la această întrebare. Ponderea majoritară a românilor care susțin sancționarea nediscriminatorie a cetățenilor care nu își plătesc taxele reprezintă un punct de sprijin important pentru nevoia de consolidare a unui comportament fiscal normal.
  • Când vine însă vorba despre firmele mici care nu își plătesc taxele și impozitele, românii se dovedesc mai puțin îngăduitori, doar 26,4% declarănd că statul trebuie să fie mai blând cu acești contribuabili. 66,6% declară că autoritățile trebuie să sancționeze la fel toți agenții economici, indiferent de mărime, procentul non-răspunsurilor fiind de 6,9%.
  • Astfel, în ciuda dezbaterilor apărute în spațiul public în ultima perioadă în contextul acțiunilor ANAF, două treimi dintre români sunt de părere că agenților economici trebuie să li se solicite același comportament fiscal, indiferent de cifra de afaceri.

METODOLOGIE

  • Barometrul INSCOP – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul
  • Sondajul a fost realizat în perioada 23-30 aprilie 2015
  • Volumul eșantionului a fost de 1085 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
  • Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
  • Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
  • Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
  • Chestionarele au fost aplicate în 40 de județe și Municipiul București, într-un total de 77 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
  • Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

Descarcă PDF: INSCOP 05.2015 Reducerea TVA si comportament fiscal[:en]REDUCEREA TVA

  • 83,8% dintre români sunt de acord cu afirmația ”reducerea TVA la alimente și băuturi nealcoolice este o măsură bună pentru mine personal”. Doar  5,4% au o părere contrară, non-răspunsurile la această întrebare fiind de 10,8%.
  • Chiar dacă procentul este ceva mai redus, 78,2% dintre respondenți sunt de acord cu afirmația că ”micșorarea TVA la alimente și băuturi nealcoolice este o măsură bună pentru economie în general”. 5,9% își exprimă dezacordul față de această afirmație, în timp ce 15,9% nu știu sau nu răspund.
  • 34,5% dintre respondenți consideră însă că ”taxele și impozitele mai mici înseamnă mai puțin bani pentru sănătate, educație și infrastructură”, în timp ce 38,8% nu sunt de acord cu această afirmație, apreciind probabil că reducerea fiscalității poate aduce mai mulți bani la buget. Semnificativ este și că 26,7% nu și-au format o opinie pe marginea acestui subiect sau refuză să răspundă, ceea ce reprezintă un indicator al lipsei de informare sau înțelegere a mecanismelor economico-bugetare.
  • Întrebați ce cred că se va întâmpla cu prețurile la alimente de la 1 iunie 2015, în condițiile în care, începând cu această dată, Guvernul a decis scăderea TVA la alimente și băuturi nealcolice, 37,7% dintre respondenți sunt de părere că prețurile vor fi mai mici, dar nu se va respecta integral scăderea TVA. 32,8% consideră că prețurile la alimente și băuturi nealcoolice nu se vor micșora de loc, iar 19,3% apreciază că prețurile se vor reduce, respectându-se integral scăderea TVA. Practic, un total de 57% dintre români consideră că scăderea TVA la alimente și băuturi nealcoolice se va resimți în reducerea prețurilor la raft. Este important de precizat faptul că etapa de culegere a datelor pentru acest sondaj s-a încheiat pe 30 aprilie și nu a acoperit ultimele evoluții care par a indica o temperare a suspiciunilor potrivit cărora marile lanțuri de magazine ar crește artificial prețurile înainte de reducerea TVA (în ultimele zile, unele lanțuri au anunțat chiar o înghețare a prețurilor).
  • Decizia cabinetului de a opta pentru reducerea TVA la alimente și băuturi nealcoolice de la 24% la 9% este preferată de 62% din populație, comparativ cu ideea reducerii generale a TVA de la 24% la 20% care ar fi preferată de 28,9% din cei chestionați. Rezultatul nu este surprinzător, având în vedere ponderea mare pe care o au cheltuielile cu achiziționarea produselor alimentare în bugetul românilor.

 

COMPORTAMENT FISCAL

  • Majoritatea covârșitoare (91,3%) declară că și-a plătit taxele și impozitele. Acest procent se explică și prin prisma unui ridicat conformism social, doar 6,2% mărturisind deschis că nu au fost întotdeauna buni contribuabili, aceasta într-o perioadă tensionată din punctul de vedere al știrilor legate controalele fiscale.
  • În schimb, atunci când vine vorba despre a aprecia comportamentul fiscal al celor din jur, situația se inversează radical, numai 16,4% din cei chestionați considerând că în România toată lumea își plătește taxele și impozitele. 72,6% dintre români nu sunt de acord cu această afirmație, iar 11% nu știu sau nu răspund. Evaluarea comportamentului fiscal propriu, respectiv a comporamentului fiscal al celorlalți surprinde prin proporția diferențelor de apreciere.
  • 61,8% dintre români sunt de părere că statul ar trebui să îi sancționeze la fel pe cetățenii care nu își plătesc taxele și impozitele, indiferent dacă aceștia au venituri mai mari sau mai mici. 32,6% consideră că autoritățile ar trebui să fie mai blânde din punct de vedere fiscal cu cei care au venituri mai reduse. 5,6% nu știu sau nu răspund la această întrebare. Ponderea majoritară a românilor care susțin sancționarea nediscriminatorie a cetățenilor care nu își plătesc taxele reprezintă un punct de sprijin important pentru nevoia de consolidare a unui comportament fiscal normal.
  • Când vine însă vorba despre firmele mici care nu își plătesc taxele și impozitele, românii se dovedesc mai puțin îngăduitori, doar 26,4% declarănd că statul trebuie să fie mai blând cu acești contribuabili. 66,6% declară că autoritățile trebuie să sancționeze la fel toți agenții economici, indiferent de mărime, procentul non-răspunsurilor fiind de 6,9%.
  • Astfel, în ciuda dezbaterilor apărute în spațiul public în ultima perioadă în contextul acțiunilor ANAF, două treimi dintre români sunt de părere că agenților economici trebuie să li se solicite același comportament fiscal, indiferent de cifra de afaceri.

METODOLOGIE

  • Barometrul INSCOP – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul
  • Sondajul a fost realizat în perioada 23-30 aprilie 2015
  • Volumul eșantionului a fost de 1085 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
  • Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
  • Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
  • Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
  • Chestionarele au fost aplicate în 40 de județe și Municipiul București, într-un total de 77 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
  • Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

[:]