[:ro]Descarcă PDF: INSCOP Dec.2014. Incredere personalitati si vot partide
ÎNCREDEREA ÎN PERSONALITĂȚI
- Remus Ștefureac, director INSCOP: ”Alegerile prezidențiale au avut un impact puternic asupra clasamentului încrederii în personalitățile publice atât din punctul de vedere al ordinii, cât și al procentelor de încredere de care se bucură fiecare. Majoritatea actorilor politici măsurați cunosc un recul de credibilitate. Practic, românii îl recompensează pe Klaus Iohannis și sancționează restul oamenilor politici (cu mici excepții ale unor lideri care înregistrează creșteri foarte ușoare). Datele privind încrederea în personalități trebuie analizate cu reținere, ținând cont de contextul emoțional rezultat după alegeri. Rămâne de văzut dacă scorurile actuale vor fi confirmate în sondajele din ianuarie-februarie. Până atunci, poza de moment reprezintă rezultatul încărcăturii emoționale intense de la nivelul opiniei publice, care evaluează actorii politici cu o grilă mai severă, posibil conjuncturală, în contextul discursului public legat de schimbarea clasei politice”.
- Astfel, rezultatul alegerilor prezidențiale a avut un impact pozitiv spectaculos asupra încrederii în Klaus Iohannis care domină clasamentul cu 60% încredere multă și foarte multă (35,2% la măsurătoarea din octombrie). De asemenea, spre deosebire de sondajele anterioare, Klaus Iohannis și-a rezolvat complet micile probleme de notorietate, aflându-se în prezent la un indice de 99%.
- Klaus Iohannis este urmat de Mugur Isărescu cu 45,7%, într-o ușoară creștere față de octombrie (42,6%).
- Pe locul 3 coboară premierul Victor Ponta care acumulează 26,1% încredere multă și foarte multă (comparativ cu 38,7% pe datele culese la începutul lunii octombrie).
- Sorin Oprescu înregistrează de asemenea un recul. Ocupantul locului 4 înregistrează 23% încredere multă și foarte multă (27,3% în octombrie) și confirmă tendința descrescătoare instalată odată cu debutul toamnei.
- Primarul Capitalei este urmat de Călin Popescu Tăriceanu aflat și el într-o scădere semnificativă (22,5%, comparativ cu 30,7% în octombrie).
- Traian Băsescu cunoaște un ușor reviriment acumulând 20,7% încredere (comparativ cu 17,3% în octombrie)
- Clasamentul încrederii în personalități este completat de George Maior cu 19% (21% în octombrie), Mircea Geoană 18,2% (24,4% în octombrie), Mihai Răzvan Ungureanu 17,8% (16,5% în octombrie), Cătălin Predoiu 15,7% (comparativ cu 12,2% în octombrie) Monica Macovei 15,6% (14,2% în octombrie), Crin Antonescu 14,3% (12,5% în octombrie), Vasile Blaga 12,5% (8,8% în octombrie), Ludovic Orban 11,6%, Emil Boc 11,3% (9,7% în octombrie), Ion Iliescu 10,8% (16,5% în octombrie), Theodor Stolojan 10,4% (13,3% în octombrie), Elena Udrea 10,4% (14% în octombrie), Liviu Dragnea 9,7% (15,6% în octombrie), Dan Diaconescu 7,9% (6,4% în octombrie), Laszlo Tokes 5,3% (3,2% în octombrie), Kelemen Hunor 4,8% (7,1% în octombrie).
INTENȚIA DE VOT A PARTIDELOR
- Valul emoțional puternic provocat de rezultatul alegerilor prezidențiale are, pe moment, un impact important nu doar asupra încrederii în personalități, ci și asupra intenției de vot pentru partide. Succesul lui Klaus Iohannis propulsează puternic PNL – PDL care câștigă 10 procente comparativ cu măsurătoarea din octombrie, dar nu afectează semnificativ scorul Alianței PSD-UNPR-PC care pierde doar 3 procente.
- Precizare metodologică: în chestionar am utilizat formularea PNL – PDL pentru identificarea noului PNL în condițiile în care brandul PNL încă nu este suficient de bine consolidat pentru a identifica uniunea celor două partide.
- Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare, asocierea PNL-PDL ar obține 41,7% din voturi – cei care exprimă o opțiune de vot clară (față de 31,8% în octombrie), urmată de Alianța PSD-UNPR-PC cu 38,8% (41,9% în octombrie).
- Locul 3 este ocupat de Partidul Mișcarea Populară cu 5,6% (6,4% în octombrie), urmat de UDMR cu 5,1% (5,3% în octombrie).
- Restul partidelor măsurate nu ar trece pragul parlamentar de 5%: Partidul Liberal Reformator 3,3% (4,7% în octombrie), Partidul Poporului Dan Diaconescu 2,3% (3,9% în octombrie), Partidul România Mare 1,2% (2,8% în octombrie), PNȚCD 0,6% (față de 0,9% în octombrie) Alt partid 1,4%.
- Procentele se raportează la totalul celor care au exprimat o opțiune de vot. Raportat la totalul populației intervievate, 16,1% nu sunt hotărâți, 4,7% nu merg la vot, iar 3,7% nu știu sau nu răspund la întrebare.
- Remus Ștefureac, director INSCOP: ”La fel ca și în cazul încrederii în personalitățile publice, intenția de vot pentru partide măsurată la două săptămâni după încheierea alegerilor prezidențiale trebuie analizată în contextul emoțional post-electoral. PNL-PDL beneficiază de perioada de grație specifică oricărei organizații politice care obține direct sau indirect, printr-un candidat prezidențial, un succes electoral semnficativ. Rămâne de văzut în urma cercetărilor din lunile următoare dacă avansul PNL-PDL este unul conjunctural sau unul consistent pe termen mai lung. Gestiunea problemelor interne sau de altă natură, managementul resurselor umane mai ales în cazul unor persoanlități ale celor două partide cu certe probleme de imagine și reputație vor avea un impact asupra scorului electoral viitor al liberalilor. În ceea ce privește Alianța PSD-UNPR-PC, deși a suferit un eșec electoral, își păstrează un nivel ridicat de susținere, în marja scorului pe care îl avea înainte de alegerile prezidențiale, lucru care îi permite să joace în continuare un rol politic major în lunile care urmează. Și în cazul PSD, modul în care vor gestiona problemele interne, vulnerabilitățile certe de imagine ale unor personalități sau felul în care vor depăși testele finalului de an – noul buget si restructurarea guvernului – își vor pune amprenta asupra susținerii electorale a alianței și a PSD în mod special”.
METODOLOGIE
- ”Barometrul INSCOP – ADEVĂRUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul
- Sondajul a fost realizat în perioada 27 noiembrie – 2 decembrie 2014
- Volumul eșantionului a fost de 1076 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
- Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
- Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
- Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
- Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 73 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
- Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011
Descarcă PDF: INSCOP Dec.2014. Incredere personalitati si vot partide
[:en]ÎNCREDEREA ÎN PERSONALITĂȚI
- Remus Ștefureac, director INSCOP: ”Alegerile prezidențiale au avut un impact puternic asupra clasamentului încrederii în personalitățile publice atât din punctul de vedere al ordinii, cât și al procentelor de încredere de care se bucură fiecare. Majoritatea actorilor politici măsurați cunosc un recul de credibilitate. Practic, românii îl recompensează pe Klaus Iohannis și sancționează restul oamenilor politici (cu mici excepții ale unor lideri care înregistrează creșteri foarte ușoare). Datele privind încrederea în personalități trebuie analizate cu reținere, ținând cont de contextul emoțional rezultat după alegeri. Rămâne de văzut dacă scorurile actuale vor fi confirmate în sondajele din ianuarie-februarie. Până atunci, poza de moment reprezintă rezultatul încărcăturii emoționale intense de la nivelul opiniei publice, care evaluează actorii politici cu o grilă mai severă, posibil conjuncturală, în contextul discursului public legat de schimbarea clasei politice”.
- Astfel, rezultatul alegerilor prezidențiale a avut un impact pozitiv spectaculos asupra încrederii în Klaus Iohannis care domină clasamentul cu 60% încredere multă și foarte multă (35,2% la măsurătoarea din octombrie). De asemenea, spre deosebire de sondajele anterioare, Klaus Iohannis și-a rezolvat complet micile probleme de notorietate, aflându-se în prezent la un indice de 99%.
- Klaus Iohannis este urmat de Mugur Isărescu cu 45,7%, într-o ușoară creștere față de octombrie (42,6%).
- Pe locul 3 coboară premierul Victor Ponta care acumulează 26,1% încredere multă și foarte multă (comparativ cu 38,7% pe datele culese la începutul lunii octombrie).
- Sorin Oprescu înregistrează de asemenea un recul. Ocupantul locului 4 înregistrează 23% încredere multă și foarte multă (27,3% în octombrie) și confirmă tendința descrescătoare instalată odată cu debutul toamnei.
- Primarul Capitalei este urmat de Călin Popescu Tăriceanu aflat și el într-o scădere semnificativă (22,5%, comparativ cu 30,7% în octombrie).
- Traian Băsescu cunoaște un ușor reviriment acumulând 20,7% încredere (comparativ cu 17,3% în octombrie)
- Clasamentul încrederii în personalități este completat de George Maior cu 19% (21% în octombrie), Mircea Geoană 18,2% (24,4% în octombrie), Mihai Răzvan Ungureanu 17,8% (16,5% în octombrie), Cătălin Predoiu 15,7% (comparativ cu 12,2% în octombrie) Monica Macovei 15,6% (14,2% în octombrie), Crin Antonescu 14,3% (12,5% în octombrie), Vasile Blaga 12,5% (8,8% în octombrie), Ludovic Orban 11,6%, Emil Boc 11,3% (9,7% în octombrie), Ion Iliescu 10,8% (16,5% în octombrie), Theodor Stolojan 10,4% (13,3% în octombrie), Elena Udrea 10,4% (14% în octombrie), Liviu Dragnea 9,7% (15,6% în octombrie), Dan Diaconescu 7,9% (6,4% în octombrie), Laszlo Tokes 5,3% (3,2% în octombrie), Kelemen Hunor 4,8% (7,1% în octombrie).
INTENȚIA DE VOT A PARTIDELOR
- Valul emoțional puternic provocat de rezultatul alegerilor prezidențiale are, pe moment, un impact important nu doar asupra încrederii în personalități, ci și asupra intenției de vot pentru partide. Succesul lui Klaus Iohannis propulsează puternic PNL – PDL care câștigă 10 procente comparativ cu măsurătoarea din octombrie, dar nu afectează semnificativ scorul Alianței PSD-UNPR-PC care pierde doar 3 procente.
- Precizare metodologică: în chestionar am utilizat formularea PNL – PDL pentru identificarea noului PNL în condițiile în care brandul PNL încă nu este suficient de bine consolidat pentru a identifica uniunea celor două partide.
- Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare, asocierea PNL-PDL ar obține 41,7% din voturi – cei care exprimă o opțiune de vot clară (față de 31,8% în octombrie), urmată de Alianța PSD-UNPR-PC cu 38,8% (41,9% în octombrie).
- Locul 3 este ocupat de Partidul Mișcarea Populară cu 5,6% (6,4% în octombrie), urmat de UDMR cu 5,1% (5,3% în octombrie).
- Restul partidelor măsurate nu ar trece pragul parlamentar de 5%: Partidul Liberal Reformator 3,3% (4,7% în octombrie), Partidul Poporului Dan Diaconescu 2,3% (3,9% în octombrie), Partidul România Mare 1,2% (2,8% în octombrie), PNȚCD 0,6% (față de 0,9% în octombrie) Alt partid 1,4%.
- Procentele se raportează la totalul celor care au exprimat o opțiune de vot. Raportat la totalul populației intervievate, 16,1% nu sunt hotărâți, 4,7% nu merg la vot, iar 3,7% nu știu sau nu răspund la întrebare.
- Remus Ștefureac, director INSCOP: ”La fel ca și în cazul încrederii în personalitățile publice, intenția de vot pentru partide măsurată la două săptămâni după încheierea alegerilor prezidențiale trebuie analizată în contextul emoțional post-electoral. PNL-PDL beneficiază de perioada de grație specifică oricărei organizații politice care obține direct sau indirect, printr-un candidat prezidențial, un succes electoral semnficativ. Rămâne de văzut în urma cercetărilor din lunile următoare dacă avansul PNL-PDL este unul conjunctural sau unul consistent pe termen mai lung. Gestiunea problemelor interne sau de altă natură, managementul resurselor umane mai ales în cazul unor persoanlități ale celor două partide cu certe probleme de imagine și reputație vor avea un impact asupra scorului electoral viitor al liberalilor. În ceea ce privește Alianța PSD-UNPR-PC, deși a suferit un eșec electoral, își păstrează un nivel ridicat de susținere, în marja scorului pe care îl avea înainte de alegerile prezidențiale, lucru care îi permite să joace în continuare un rol politic major în lunile care urmează. Și în cazul PSD, modul în care vor gestiona problemele interne, vulnerabilitățile certe de imagine ale unor personalități sau felul în care vor depăși testele finalului de an – noul buget si restructurarea guvernului – își vor pune amprenta asupra susținerii electorale a alianței și a PSD în mod special”.
METODOLOGIE
- ”Barometrul INSCOP – ADEVĂRUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul
- Sondajul a fost realizat în perioada 27 noiembrie – 2 decembrie 2014
- Volumul eșantionului a fost de 1076 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
- Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
- Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
- Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
- Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 73 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
- Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011
[:]
