[:ro]Descarcă PDF: INSCOP raport martie 2016 Angajați angajatori_Supermarketuri
METODOLOGIE
- Sondajul ”Barometrul INSCOP – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul
- Sondajul a fost realizat în perioada 21 – 28 martie 2016
- Volumul eșantionului a fost de 1063 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
- Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
- Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
- Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
- Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 92 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
- Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recensământului populației din 2011
ANGAJAȚI ȘI ANGAJATORI
- 54% din populație declară că autoritățile statului avantajează mai mult firmele străine decât pe cele autohtone. 20,3% dintre români apreciază că autoritățile tratează în mod egal firmele străine și pe cele românești. Doar 4,2% consideră că firmele românești sunt mai avantajate decât cele străine.
- 40,8% dintre români declară că ar prefera să fie angajați în cadrul unei firme cu capital majoritar românesc decât ai uneia cu capital majoritar străin, în timp ce 29,3% afirmă contrariul. 22,9% dintre respondenți afirmă că nu este cazul să facă o astfel de alegere.
- Faptul că în opinia majorității populației firmele străine sunt avantajate de autorități și mulți români ar prefera să fie angajații unei firme autohtone sugerează ipoteza consolidării unor percepții asociate naționalismului economic. Nu este însă un fenomen propriu doar României. Dispariția multora dintre companiile autohtone, dificultățile celor rămase în competiția cu firmele străine, precum și abordările politice populiste alimentează asemenea percepții în țările Uniunii Europene, atât în cele vestice (de unde companiile se relochează, diminuând numărul de locuri de muncă), cât și în cele ale Europei Centrale și de Est (unde se transferă o parte din investiții care generează locuri de muncă mai slab plătite).
- De asemenea, trebuie luată în calcul și influența curentului nostalgic cu privire la situația de dinainte de 1989 (dispariția fabricilor industriei comuniste care asigurau locuri de muncă), acest curent fiind pus în evidență și de alte sondaje anterioare. În aceste condiții, datele nu exprimă atât o tendință ostilă investitorilor străini, cât o nemulțumire față de problemele economice și sociale care persistă în România după un sfert de secol de capitalism aproximativ. Așadar, este vorba despre un tip de naționalism economic izvorât din pauperizarea economică și socială prelungită a multor categorii sociale defavorizate de tranziția prelungită.
PERCEPȚIA ROMÂNILOR ASUPRA PROIECTELOR DE LEGE CARE VIZEAZĂ SUPERMARKETURILE
- Inițiativa legislativă privind închiderea supermarketurilor în weekend nu este apreciată de populaţie, cei mai mulţi dintre români (67,3%) având o părere proastă despre acest proiect de lege. Doar 23,2% dintre respondenți au o părere bună despre această măsură legislativă. 9,5% dintre respondenți nu știu sau nu răspund la această întrebare.
- Întrebați despre o altă inițiativă legislativă, prin intermediul căreia supermarketurile ar fi obligate să aibă la vânzare un anumit procent de produse românești, 82,7% dintre români au o părere bună. Doar 10,8% din populație are o părere proastă despre această propunere legislativă, semn că majoritatea românilor își dorește ca producătorii autohtoni să beneficieze de un sprijin mai puternic în competiția cu importatorii pentru a pătrunde pe rafturile marilor magazine.
Descarcă PDF: INSCOP raport martie 2016 Angajați angajatori_Supermarketuri
[:en]METODOLOGIE
- Sondajul ”Barometrul INSCOP – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul
- Sondajul a fost realizat în perioada 21 – 28 martie 2016
- Volumul eșantionului a fost de 1063 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
- Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
- Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
- Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
- Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 92 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
- Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recensământului populației din 2011
ANGAJAȚI ȘI ANGAJATORI
- 54% din populație declară că autoritățile statului avantajează mai mult firmele străine decât pe cele autohtone. 20,3% dintre români apreciază că autoritățile tratează în mod egal firmele străine și pe cele românești. Doar 4,2% consideră că firmele românești sunt mai avantajate decât cele străine.
- 40,8% dintre români declară că ar prefera să fie angajați în cadrul unei firme cu capital majoritar românesc decât ai uneia cu capital majoritar străin, în timp ce 29,3% afirmă contrariul. 22,9% dintre respondenți afirmă că nu este cazul să facă o astfel de alegere.
- Faptul că în opinia majorității populației firmele străine sunt avantajate de autorități și mulți români ar prefera să fie angajații unei firme autohtone sugerează ipoteza consolidării unor percepții asociate naționalismului economic. Nu este însă un fenomen propriu doar României. Dispariția multora dintre companiile autohtone, dificultățile celor rămase în competiția cu firmele străine, precum și abordările politice populiste alimentează asemenea percepții în țările Uniunii Europene, atât în cele vestice (de unde companiile se relochează, diminuând numărul de locuri de muncă), cât și în cele ale Europei Centrale și de Est (unde se transferă o parte din investiții care generează locuri de muncă mai slab plătite).
- De asemenea, trebuie luată în calcul și influența curentului nostalgic cu privire la situația de dinainte de 1989 (dispariția fabricilor industriei comuniste care asigurau locuri de muncă), acest curent fiind pus în evidență și de alte sondaje anterioare. În aceste condiții, datele nu exprimă atât o tendință ostilă investitorilor străini, cât o nemulțumire față de problemele economice și sociale care persistă în România după un sfert de secol de capitalism aproximativ. Așadar, este vorba despre un tip de naționalism economic izvorât din pauperizarea economică și socială prelungită a multor categorii sociale defavorizate de tranziția prelungită.
PERCEPȚIA ROMÂNILOR ASUPRA PROIECTELOR DE LEGE CARE VIZEAZĂ SUPERMARKETURILE
- Inițiativa legislativă privind închiderea supermarketurilor în weekend nu este apreciată de populaţie, cei mai mulţi dintre români (67,3%) având o părere proastă despre acest proiect de lege. Doar 23,2% dintre respondenți au o părere bună despre această măsură legislativă. 9,5% dintre respondenți nu știu sau nu răspund la această întrebare.
- Întrebați despre o altă inițiativă legislativă, prin intermediul căreia supermarketurile ar fi obligate să aibă la vânzare un anumit procent de produse românești, 82,7% dintre români au o părere bună. Doar 10,8% din populație are o părere proastă despre această propunere legislativă, semn că majoritatea românilor își dorește ca producătorii autohtoni să beneficieze de un sprijin mai puternic în competiția cu importatorii pentru a pătrunde pe rafturile marilor magazine.
[:]
